Erdogan anunță noi condiții pentru extinderea NATO. Presiuni tot mai mari pe Suedia și Finlanda
Pe lângă înfrângerea Rusiei pe câmpul de luptă sau schimbarea regimului de la Moscova, războiul din Ucraina oferă Occidentului o altă perspectivă imediată de câștig pe termen lung, din punct de vedere strategic. Este vorba despre extinderea NATO cu Suedia și Finlanda, ambele state nordice fiind gata să renunțe la decenii de neutralitate din cauza președintelui Vladimir Putin. Dar demersul este blocat de Turcia.
Turcia impune noi condiții Suediei și Finlandei pentru aderarea lor la NATO
Țara condusă de Recep Tayyip Erdogan este singurul stat membru al NATO care nu a dat undă verde propunerii de aderare a Suediei și Finlandei. Această confruntare din interiorul alianței occidentale nu este altceva decât un cadou pentru Putin, care stopează apropierea de Rusia a Organizației Nord-Atlantice, notează Washington Post.
Potrivit presei de peste Ocean, impasul prin care trece NATO este cauzat de președintele turc Recep Erdogan, care a găsit niște motive ascunse pentru a nu primi Suedia și Finlanda în alianță.
Anunțul făcut de președintele Erdogan
Mai nou, liderul de la Ankara susține că Suedia și Finlanda trebuie să deporteze sau să extrădeze până la 130 de „teroriști” în Turcia, fiind condiția pentru aderarea lor la NATO. Cele două state nordice și-au depus candidatura în 2022, ca urmare a conflictului dus de ruși în Ucraina, dar ofertele lor trebuie să fie aprobate de toate cele 30 de state membre NATO. Turcia și Ungaria nu au dat încă undă verde cererii lor.
Erdogan a declarat că Suedia, în special, trebuie mai întâi să adopte o poziție mai clară împotriva „teroriștilor” (militanți kurzi și un grup pe care îl acuză de o tentativă de lovitură de stat în 2016).
„Noi am spus: uitaţi, dacă nu ni-i predaţi pe teroriştii voştri, nu o putem trece prin parlament (ratificarea cererii de aderare la NATO”, a punctat președintele Turciei, referindu-se la o conferință de presă comună pe care a susținut-o cu premierul suedez Ulf Kristersson în noiembrie anul trecut. „Pentru ca acest lucru să treacă de parlament, în primul rând trebuie să ne predați mai mult de 100, în jur de 130 dintre acești teroriști”, a continuat Erdogan.
Reacții la Helsinki
Finlanda a interpretat cererea lui Erdogan ca un răspuns furios la un incident petrecut recent la Stockholm, în care o efigie a liderului turc a fost spânzurată în timpul unui protest.
„Cred că aceasta trebuie să fi fost o reacție, cred, la evenimentele din ultimele zile”, a reacționat ministrul finlandez de Externe, Pekka Haavisto.
Cum s-a răzbunat Ankara
Drept răspuns la incidentul din Stockholm, Turcia a anulat o vizită planificată la Ankara a președintelui parlamentului suedez, Andreas Norlen.
„Subliniem faptul că în Finlanda și în Suedia avem libertate de exprimare. Nu o putem controla”, a transmis președintele parlamentului finlandez, Matti Vanhanen, în cadrul unei conferințe de presă comune cu Norlen.
Purtătorul de cuvânt al lui Erdogan, Ibrahim Kalin, a avertizat, sâmbătă, că timpul se scurge pentru ca parlamentul Turciei să ratifice candidaturile înainte de alegerile prezidențiale și parlamentare așteptate în luna mai.